Cu un sistem juridic bănuit adesea că te poate transforma peste noapte din victimă în acuzat, niciodată nu te poţi considera suficient de informat. Mai mult, în condiţiile în care procurorii au fost acuzaţi adesea de lipsă de transparenţă şi de limbaj de lemn, iar plângerile penale ne sunt respinse pe diverse considerente procedurale, deşi dreptate pare să fie în esenţă de partea noastră, ZIUA de Constanţa vă prezintă în cadrul campaniei „Justiţia pentru cetăţeni" modalitatea în care trebuie realizată o plângere penală, pentru ca faptele reclamate să fie măcar investigate.

Astfel, potrivit Consiliului Superior al Magistraturii, „în situaţia în care unei persoane i-au fost vătămate drepturile prin săvârşirea unor/unei infracţiuni de către o altă persoană, poate face plângere penală". Documentul poate fi făcut personal sau prin mandatar, iar mandatul trebuie să fie unul special, autentificat la un notar public şi trebuie depus împreună cu plângerea. „Plângerea se poate face şi de către unul dintre soţi pentru celălalt soţ, de către copilul major pentru părinţi, de către reprezentantul legal al persoanei lipsită de capacitatea de exerciţiu", spune CSM. Totuşi, pentru a fi luat în considerare, documentul trebuie să cuprindă câteva elemente obligatorii, respectiv numele şi prenumele celui care se plânge de săvârşirea infracţiunii (care devine astfel petent), datele de identificare ale acestuia (adresă, CNP), indicarea celui bănuit de a fi săvârşit infracţiunea (care dobândeşte astfel calitatea de făptuitor), dacă acesta este cunoscut, dar şi descrierea faptei care formează obiectul plângerii. Mai mult, este necesară o indicare a dovezilor ce pot fi aduse în susţinerea plângerii, devenite mijloace de probă, iar documentul trebuie să fie datat şi semnat.

Cum stă treaba cu denunţul

„Dacă cineva are cunoştinţă despre săvârşirea unor fapte penale, dar c