Primul posesor de autovehicul din România a fost baronul ce a donat comunităţii 28 de hectare pentru faimosul cimitir. Vreme de şapte ani, un Peugeot de 4 CP a umplut Bucureştiul de zgomot…
E fum, fum gros de havană la “Capşa”. Muşterii, buluc. Grigore,patriarhul locului, e în culmea fericirii. Tocmai ce a venit de la Paris, unde a luat medalia de aur. Şi-a chemat toţi prietenii şi s-au pus pe chefuit. Uite-l pe Pake Protopopescu, primarele. De-a dreapta sa stă Alexandru Marghiloman, cel mai mare băutor de cafea. “Domnilor, aş vrea să vă cer povăţuiala într-o istorioară ce nu-mi dă pace de niscavai vreme. Vreţi să urcăm puţin, la loc cu linişte?”
A vorbit Barbu Bellu, boier aromân de neam nobil. E absolvinte de Drept, judecător la Tribunalul cel Mare, fost Ministru al Culturii şi al Justiţiunii. CÎND MONSTRUOASA COALIŢIE L-A-NDEPĂRTAT PE CUZA, S-A RETRAS DIN POLITICHIE. E boierul care-a cedat 28 de hectare din grădina sa pentru cimitir…
Peugeot şi Serpollet vin în Micul Paris
“Aş vrea să mă consultez cu înţelepciunile voastre. La Paris, domnii Armand Peugeot şi Leon Serpollet au creat un fel de trăsură cu motor, automobil îi spune. Doresc să aduc această invenţie aici, la Bucureşti, dar nu ştiu ce-ar spune oamenii. Să nu crează că voiu a epata, într-o urbe în care mulţi sunt nevoiaşi…” Vorbeşte Protopopescu. “Dragă domnule, invenţiunea asta e un pas firesc în evoluţiune. Va putea înlocui caii, vom ajunge mai repede la treburile noastre. Ad-o aici!”
18 kilometri pe oră!
Şi, în toamna lui 1889, Barbu Bellu, baronul Barbu Bellu, aduce pentru prima oară în Capitală, pentru prima oară în oraşul lui Bucur, întîiul automobil. E UN PEUGEOT CU PATRU LOCURI, TOT ATÎŢIA CAI PUTERE. Unii-ş fac cruci largi, alţii cască ochii mari, iar Bellu prinde 18 km/h. Lîngă Tour Eiffelul proaspăt ridicat, Peugeot s-a găsit cu Daimler şi, împreună, au echip
