Când un om face asemenea nenorociri şi din vina lui mor alţi oameni, când îi zăpăceşte atât de des pe toţi din jurul lui, nu poţi să-i ţii partea în niciun fel, oricât de mult ai ţine la el şi oricât de mult l-ai aprecia în sinea ta pentru toată activitatea profesională.

Dar până ca circumstanţele acestui accident să fie lămurite pe deplin, până să aflăm dacă el avea dreptul să conducă din nou după accidentul de la schi şi dacă acest drept i s-a dat în urma unui examen medical responsabil, nu putem să nu ne mirăm în legătură cu dramele pe care le-a trăit şi le trăieşte Şerban Huidu împreună cu toată familia lui.

Accidentul de motocicletă pe care l-a avut fratele său în vara anului 2010 a trecut mai puţin neobservat. La fel ca şi accidentul de schi din Austria pe care l-a suferit soţia lui Şerban. O altă nenorocire din familia lui Huidu, decesul soacrei, la vârsta de numai 62 de ani, a fost iar o tragedie care s-a furişat printre ştirile zilei de atunci. Însă el, la finele anului trecut, a reuşit să îngrozească o ţară întreagă pentru că zile întregi s-a aflat între viaţă şi moarte şi nimeni nu putea şti sigur dacă el va mai reveni vreodată la normalitate sau în emisiunile TV atât de îndrăgite.

Cu multă trudă şi cu multă demnitate Şerban Huidu a făcut eforturi imense să se recupereze. L-am văzut fără nicio jenă dând interviuri, aşa marcat cum era de boală, l-am văzut apărând la televizor chiar dacă nu era total refăcut şi, de puţină vreme, am trăit cu senzaţia că Şerban Huidu a devenit din nou un om normal până la această nenorocire care pune sub semnul întrebării întreaga lui personalitate şi chiar starea lui de normalitate psihică.

Este evident că niciun şofer nu doreşte să calce măcar o găină, că nimeni nu vrea să provoace evenimente rutiere, cu atât mai mult rănirea altor persoane sau chiar moartea lor. Oricui i se poa