Povara libertatii il poate face pe om sa isi piarda capul si sa uite toate atrocitatile si torturile la care a fost supus candva in trecut. Foamea si disperarea si nesiguranta pentru ziua de maine, traite in libertate, sunt insutit mai dureroase decat daca ele sunt experimentate intr-un regim autoritar.

Exemplul cel mai bun si la indemana pe care il avem - nostalgia perversa pe care romanii o manifesta tot mai apasat pentru epoca Ceausescu.

F.M. Dostoievski scria in urma cu aproape 150 de ani, inainte de aparitia marilor dictaturi in Europa, ca nimic nu este mai greu de suportat pentru om decat libertatea. Si pentru a scapa de aceasta povara, el, omul, este gata oricand sa se puna in slujba celui care-i va da paine si-i va impaca definitiv constiinta:

"Adevar zic tie ca sufletul omenesc nu cunoaste alta grija mai chinuitoare

decat aceea de a gasi cui sa-i incredinteze mai degraba harul libertatii cu

care aceasta nefericita faptura se naste pe lume. Numai aceluia insa care va

izbuti sa-i impace constiinta ii va fi dat sa puna stapanire si pe libertatea lui". (Discursul Marelui Inchizitor, Fratii Karamazov)

Ce se intampla in Romania in ultimul timp reflecta perfect randurile de mai sus. Dorul care i-a cuprins pe romani in masa pentru epoca lui Nicolae Ceausescu si nostalgia generala pentru vremurile in care totul era asigurat de stat, desi tot ce primeai in baza acestui contract era un mare nimic, frig, foame, umilinta si minciuna, reflecta doar gradul de degradare si epuizare a unui popor care si-a pierdut toate sperantele, si-a ingropat visurile si s-a trezit cu o viata la fel de mizerabila in libertate....

Daca nu ar fi fost libertatea, i-ar fi venit mult mai usor sa isi explice intreaga mizerie. Asa, sub chinul si blestemul libertatii, nimeni nu mai poate da vina decat pe el insusi pentru