Autorităţile vor să aducă cel mai cunoscut loc de veci din România la nivelul celor din Paris, Viena sau Praga, care atrag milioane de turişti anual. Drumul de la un simplu cimitir istoric la un obiectiv turistic internaţional este lung şi anevoios.
Nimeni nu înţelege acest lucru mai bine decât conducerea Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane (ACCU) din Bucureşti, care şi-a propus să ducă Cimitirul Bellu la nivelul mult mai celebrelor Père-Lachaise din Paris sau Zentralfreidhof din Viena.
Planul este unul curajos, având în vedere situaţia actuală în care se află monumentul istoric, însă este obligatoriu, mai ales că, de anul trecut, Bellu se află pe Ruta Europeană a Cimitirelor Semnificative din Europa. „Eu am încă alei de pământ în cimitir, în timp ce la Viena asfaltul din Zentralfreidhof e la nivel de autostradă. Dincolo este obligatoriu să-ţi întreţii mormântul. La noi, 90% din morminte sunt neamenajate", a spus Bogdan Tănase, director ACCU.
La Bellu încă trebuie căutat în arhive pentru a stabili câte persoane sunt înmormântate cu exactitate aici. Munca este titanică pentru că pe cele 19 hectare de teren sunt mai bine de 50.000 de morminte, în fiecare dintre ele fiind înhumate mai multe persoane. Reprezentanţii ACCU au, astfel, mult de lucru până să aducă cimitirul de pe Calea Şerban Vodă la nivelul unui cimitir-muzeu european.
Străinii vin la Iulia Haşdeu
„În timp ce în alte cimitire din Europa s-a lucrat, până acum, şi zece ani la sistemul de informatizare, la Bellu încă nu există un sistem de iluminare sau unul de canalizare bine pus la punct. În Bellu mai există lumină la capele de prin 1914", a explicat directorul Administraţiei Cimitirelor.
Până anul acesta, pe la Bellu treceau anual aproximativ 2.000 de turişti, majoritatea din ţară. Interesul puţinilor străini era trezit de monumente funerare precum cel al Iul
