România vrea cel puţin două noi reactoare nucleare în următorii ani, însă specialiştii pleacă pe capete în alte ţări, unde câştigă de cinci ori mai mult.

Dacă ne uităm în proiectul strategiei energetice a României pentru următorii 25 de ani, energia nucleară va juca un rol extrem de important. Autorităţile au în plan construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă până în 2020, care vor dubla producţia de energie nucleară generată acum de unităţile 1 şi 2. Acestea acoperă momentan aproape 20% din producţia de electricitate a ţării.

Mai mult, în decada 2020-2030, România şi-a propus să construiască o a doua centrală nucleară, cu două reactoare a câte 1.100 de MW fiecare. Astfel că, peste 20 de ani, capacitatea nucleară totală a României va fi de 5.053 de MW, de peste trei ori mai mult faţă de doar 1.400 de MW, cât este în prezent.

Ieri, în cadrul unui simpozion pe teme nucleare, reprezentanţii acestui sector din România au afirmat că ţara noastră merge mai departe cu programul nuclear, chiar şi după tragedia de la Fukushima, întrucât tehnologia pe care o folosim şi condiţiile de exploatare sunt cu totul altele, iar un astfel de incident este exclus la Cernavodă.

Companie de stat, salarii mici

„Fukushima nu prea ne caracterizează, aşa că haideţi să ne uităm la problemele noastre, cele de personal şi lacunele legislative pe care le avem. Trebuie să evaluăm şi avariile din vina personalului", a spus Tudor Şerban, consilier al ministrului Economiei.

Ionel Bucur, directorul centralei de la Cernavodă, a recunoscut faptul că specialiştii din România pleacă pe capete în alte ţări, atraşi de salariile de acolo de peste 5.000 de euro pe lună, care sunt de cinci ori mai mari decât primeşte un expert de la Nuclearelectrica. „Avem semnale şi cazuri concrete când oamenii se duc în alte state europene care dezvoltă centrale nucleare. Va trebui să