Analistul de politică externă, Dan Petre, își exprimă, într-un interviu pentru Spunesitu.ro, părerea despre situaţia politice din Rusia şi a perspectivele acestei ţări pentru următorii doisprezece ani, precum şi despre consecinţele revenirii lui Vladimir Putin la Kremlin, pentru o Europă slăbită de criză şi un Occident demoralizat.

Iluzia că Dimitri Medvedev ar fi putut fi un rival, sau măcar o alternativă la Vladimir Putin, a fost spulberată. Retrospectiv, misiunea lui Medvedev a fost doar de a ţine locul cald adevăratului lider al Rusiei şi de a păstra iluzia respectării regulilor constituţionale cu privire la interdicţia preşedintelui la mai mult de două mandate consecutive.

Laurenţiu Luca: La congresul partidului Rusia Unită, preşedintele rus Dimitri Medvedev a pus capăt lunilor de speculaţii cu privire la candidatura sa pentru un nou mandat, declarându-şi public susţinerea pentru revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin (probabil pentru încă două mandate a câte şase ani fiecare) şi invitându-l pe acesta să o accepte. La rândul său, Vladimir Putin şi-a anunţat intenţia de a-l pune pe Medvedev în fruntea listei partidului, oferindu-i astfel funcţia de premier. V-a surprins această rocadă politică?

Dan Petre: Surprins, nu aş putea spune. Chiar dacă relaţia Putin-Medvedev a fost pe alocuri tensionată, impresia mea este că ambii sunt "feţele publice" ale unui grup mai mare, dar că, măcar în cazul lui Dimitri Medvedev, decizia politică o ia acest grup, şi nu indivizii în parte. Dacă Vladimir Putin are controlul absolut asupra deciziilor acestui grup, este altă discuţie. Oricum, Dimitri Medvedev nu a fost văzut ca personajul cu putere de decizie în Rusia -îmi amintesc de o butadă folosită de un prieten din spaţiul post-sovietic, când, discutând despre decizia la Moscova a spus - "Mă refer la conducător (Putin), nu la preşedinte (Medvedev)".