Ţară nordică ce numără cinci milioane de oameni s-ar putea hotărî să renunţe la moneda unică europeană şi să se întoarcă la moneda sa, markka, în cazul în care este forţată să contribuie cu fonduri pentru a sprijini statele mebre mai slabe din zona euro, avertizează analistul Matthew Lynn.
Finlanda a stârnit griji că ar putea compromite o a doua tranşă pentru salvarea Greciei, după ce a cerut garanţii în schimbul contribuţiei sale la fondul de salvare a zonei euro, Fondul european de stabilitate financiară. Ţară nordică are "un stimulent financiar clar pentru a ieşi" din zona euro şi alegătorii se revoltă deja împotriva costului pachetului financiar de salvare, de aproximativ 1,4 miliarde de euro, susţine Lynn.
"Finlanda are potenţialul de a oferi scânteia care poate distruge moneda europeană, şi-aşa destul de instabilă”, mai spune analistul.
Ţara are un excedent sănătos al contului curent, care anul trecut a fost de 3,3 miliarde de euro, iar valoarea totală a activelor rezidenţilor finlandezi o depăşeşte pe cea a pasivelor (datorii) cu 28 de miliarde euro. Datoria publică este destul de mică, depăşind cu puţin 50% din PIB.
Pentru o ţară precum Grecia, cu un deficit comercial uriaş, ar fi greu să părăsească zona euro pentru că trebuie să se împrumute de la alte ţări pentru a pentru a finanţa deficitul balanţei comerciale, dar o ţară cu un excedent al contului curent nu întâmpină astfel de probleme, a mai explicat analistul citat de CNBC.
Dacă Finlanda se decide să reintroducă markka, atunci creşterea puternică şi datoriile mici ar duce la aprecierea monedei, ceea ce se va reflecta în scăderea costurilor importurilor, iar valoarea investiţiilor ţării peste hotare va creşte, în timp ce va scăpa de creşterea costurilor financiare de salvare, a adăugat el.
