Acţionarii băncilor europene se opun apelurilor venite din partea politicienilor de a injecta mai mult capital în sectorul bancar, iar tensiunile ar putea conduce la un nou val de infuzii de bani publici la instituţiile de credit, potrivit unei analize Bloomberg.
Liderii Uniunii Europene lucrează la un plan care ar putea obliga băncile să atragă capital suplimentar de 100-300 miliarde euro, potrivit estimărilor analiştilor. Banii ar trebui să vină fie de la investitorii privaţi, fie din fonduri publice. A doua variantă ar putea presupune însă condiţii greu de acceptat pentru bănci şi pentru acţionarii lor.
Între timp, potrivit unei surse apropiate situaţiei, Autoritatea Bancară Europeană ia în calcul obligarea băncilor să-şi crească temporar rata capitalului de rang întâi (core Tier 1) raportat la activele ponderate la risc la 9%.
Analiştii Credit Suisse estimează că cel puţin 66 dintre cele mai mari bănci europene nu ar trece următoarele teste de stres din UE, având nevoie de recapitalizări în valoare totală de 220 de miliarde euro.
Comisarul pentru Afaceri economice şi monetare Olli Rehn a afirmat că statele membre sunt pregătite să adopte un plan "foarte serios" de a recapitaliza creditorii din regiune şi de a contracara criza fiscală.
"Statele membre şi băncile trebuie să aibă planuri clare pentru a pune în aplicare recapitalizarea cât mai rapid cu putinţă", a afirmat oficialul european. El a adăugat că UE depune eforturi mari pentru a veni cu o "strategie cuprinzătoare care să combată criza datoriilor şi vulnerabilităţile din sistemul bancar, care sunt foarte interconectate".
Acţionarii băncilor europene se opun apelurilor venite din partea politicienilor de a injecta mai mult capital în sectorul bancar, iar tensiunile ar putea conduce la un nou val de infuzii de bani publici la instituţiile de credit, potrivit unei