În lipsa unor măsuri ferme, criza datoriilor publice pornită în Europa riscă să destabilizeze întreaga lume, după cum au avertizat oficiali de pe ambele maluri ale Atlanticului, iar ultima reuniunea G20 de la Paris a ajuns la concluzii similare, reprezentanţi ai Canadei, Japoniei, Marii Britanii îngroşand rândurile celor care aşteapta o decizie cuprinzătoare din partea Europei la summit-ul din 23 octombrie, arată un comunicat remis redacţiei.
În grupul complex al hotărârilor care trebuie luate se află trei direcţii: restabilirea încrederii în sistemul financiar european prin recapitalizarea băncilor, clarificarea problemei datoriei Greciei prin stabilirea procentului de pierdere suportat de sectorul privat şi, respectiv, construirea de fortificaţii pentru evitarea contagiunii înspre Italia şi Spania, prin utilizarea Fondului de Stabilitate Financiara EFSF.
"Pentru România, soluţionarea crizei europene este foarte importanta: depindem de zona Euro prin legături comerciale şi financiare şi suntem direct interesaţi în depăşirea fazei de criză. Un plan credibil ar ajuta foarte mult la revenirea la normalitate şi ar stabiliza ţările dezvoltate din Europa, piaţa noastra esenţiala de export, făcând posibilă expansiunea economiei locale cu cel putin 2% în 2012, în timp ce Leul ar putea înregistra din nou o lejeră tendinţă de apreciere, într-un palier timp mai lung. Pe de altă parte, lucrurile ar sta cu totul altfel daca nu sunt oferite semnale coerente si daca liderii politici europeni dezamăgesc : sectorul bancar european ar fi supus la mari tensiuni, iar economia reală ar suferi din nou un recul greu de suportat de către majoritatea românilor", a precizat Victor Safta.
F.A.
În lipsa unor măsuri ferme, criza datoriilor publice pornită în Europa riscă să destabilizeze întreaga lume, după cum au avertizat oficiali de pe ambele maluri ale Atlanti
