Cele mai agresive rețele de corupție de la Înalta Curte de Casație și Justiție s-au format înainte de ‘89, însă influența directă a magistraților-securiști a mai slăbit. Mulți s-au pensionat, câțiva au supraviețuit până de curând. În lipsa unor schimbări radicale, moștenirea lor se va întinde peste câteva generații, deoarece și-au lăsat urmași după chipul și asemănarea lor. Acest sistem s-a dezvoltat tentacular și i-a prins în plase pe mulți dintre cei 120 de magistrați de la Înalta Curte. Cazul judecătoarei Bîrsan, acuzată de trafic de influență, este emblematic și descrie o rețea subterană de afinități.

Avocata Claudia Silinescu Gherbovan - acuzată de procurori ca a intermediat mită la Înalta Curte - a fost și ea judecătoare. Apropiata familiei Bîrsan este nepoata unui fost general SIE, Constantin Silinescu, devenit ulterior trecerii în rezervă consilier personal a lui Adrian Năstase.

Anton Pandrea, judecătorul care a dat mandatele de interceptare în dosarul Bîrsan și este suspectat că a avertizat-o pe judecătoare, încălcând astfel legea, a activat la începutul anilor ‘80 ca atașat diplomatic. Asta echivala, în majoritatea cazurilor, cu apartenența la fosta Securitate. În mod semnificativ, același Adrian Năstase a deplâns recent, pe blogul personal, pensionarea precipitată a fostului șef al secției penale, Anton Pandrea, puțin înainte de izbucnirea scandalului de corupție de la Înalta Curte.

De altfel, mare parte din judecătorii de la Înalta Curte au fost numiți sub guvernarea Năstase direct de către fostul ministru al justiției, Rodica Stănoiu, deconspirată de CNSAS că a colaborat cu Securitatea sub numele de cod Sanda.

În fine, soțul judecătoarei Bîrsan reprezintă România la CEDO. Corneliu Bîrsan a reușit în 1974 performanța de a studia în Occident, mai precis la Strasbourg, unde activează azi ca judecător. Fără aprobări speciale, acest tip de