Ţările cu grade mici de absorbţie a fondurilor structurale ar putea rămâne fără bani europeni din 2014. Comisia Europeană va fi mult mai restrictivă din 2014 cu alocarea fondurilor europene pentru a evita situaţii precum cea în care se află România – cu o rată de absorbţie netă de 3,7%.

Comisia susţine, în propunerea privind viitoarea „politică de coeziune" care se referă la modul în care vor fi alocaţi banii în perioada 2014-2020, că experienţa din perioada curentă arată că unele state membre au dificultăţi în a absorbi volume mari de fonduri UE pe o perioadă limitată de timp. Întârzierile în pregătirea proiectelor şi în respectarea angajamentelor au dus la mulţi bani nefolosiţi şi au generat situaţii în care „credite importante au rămas neutilizate".

Schimbările cerute de Comisia Europeană

În cazul României, ţară cu cea mai mică rată de absorbţie, banii efectiv decontaţi de Comisia Europeană, 716 milioane de euro, reprezintă un procent de 3,7% din fondurile aflate la dispoziţia autorităţilor locale şi naţionale. Gradul de contractare este de aproape 60%, iar plăţile interne către beneficiari sunt de 14%, adică 2,9 miliarde de euro.

Pentru a consolida absorbţia de finanţare, Comisia propune o serie de măsuri: fixează alocarea maximă posibilă, în cadrul politicii de coeziune, la 2,5% din Venitul Naţional Brut pe stat membru (în comparaţie cu 4% în perioada curentă) şi permite o creştere temporară a ratei de cofinanţare cu 10%, în anumite cazuri specifice, reducând presiunea asupra bugetelor naţionale într-un moment dificil. Această ultimă propunere este deja în dezbaterea Parlamentului European ca măsură extraordinară propusă de Comisia Europeană pentru şase state membre, printre care şi România, care se confruntă cu dificultăţi de cofinanţare naţională şi au avut împrumuturi de la FMI şi UE în timpul crizei. Votul Consiliului este aşteptat în