Cu sau fără criză, „populaţia de mall” a Timişoarei nu dă semne să intre în regres. O scurtă plimbare prin locaţia cu pricina este de natură să convingă pe oricine că e locul cu cea mai mare concentraţie de nasuri pe sus şi fiţe din oraş. Cum Piaţa Unirii nu e Dorobanţi, iar o cafea la localurile adiacente pieţei poate să îşi permită oricine, Mall-ul rămâne locaţia cea mai bună pentru exhibarea portofelelor burduşite şi a setei de branduri a „lumii bune” a Timişoarei.
Specii de Mall
Demisolul e locul în care finii observatori, nelipsiţi de la cafenelele la care pot să-şi facă şi abonament, pot monitoriza pestriţa populaţie, cu treburi sau fără, care îşi face de lucru prin centrul comerţului cu pretenţii din municipiul de pe Bega.
Amărăştenii pot fi identificaţi uşor, după privirile aruncate în toate direcţiile, vestimentaţia fără etichete de branduri la vedere, hainele cenuşii şi măcar un pic ponosite, încălţările scâlciate târşâite în drumurile spre locaţii fixe, unde oamenii cu pricina par să fie aduşi de nevoie : oficiul poştal, Biroul de Paşapoarte, o bancă deschisă peste program.
Din aceeaşi categorie sunt şi „pasagerii” care merg la Auchan şi parcurg întregul corp al clădirii ca să scape, în funcţie de sezon, de toropeala de afară sau de ger. Cu nelipsita pungă albă sau verde reciclabilă, „auchaniştii” ţin să le facă în ciudă reprezentanţilor faunei de mall, ieşind din supermarket şi angajându-se în traversarea întregului „spaţiu sacru” al cafenelelor şi teraselor, având în braţe un bax de ulei sau de zahăr luat la promoţie. Mândria cu care sunt exhibate alimentele cu pricina e greu de egalat chiar şi de duduile care ies cu 15 - 20 de plase de hârtie din magazinele de bulendre.
Apropiată de această categorie este şi mulţimea de gură-cască, unii veniţi ca să mănânce un şniţel la reducere la food-cou
