Ministrul mediului şi apelor din Bulgaria, Nona Karadjova, a aprobat proiectul de construcţie a depozitului pentru deşeuri slab şi mediu radioactive de la reactoarele închise 1-4 CAE Kozlodui, din apropierea localităţii Hărleţ, zona Kozlodui. Depozitul va intra în funcţiune în 2015 şi urmează să stocheze până la 345.500 de tone de deşeuri slab şi mediu radioactive. În România au loc deja proteste. Karadjova a promis însă elaborarea unui studiu pentru eventualul impact radiologic la nord de Dunăre.
Depozitul naţional pentru deşeuri radioactive pe care Bulgaria îl va construi în nordul ţării, lângă centrala nucleară de la Kozlodui, va fi situat la patru kilometri de Dunăre, într-o zonă cunoscută sub denumirea "Radiana", la 6,6 kilometri sud-vest de satul Hărleţ şi la patru kilometri sud-vest de malul drept al Dunării.
La "Radiana" vor fi montate opt module din beton cu căte 16 camere în două rânduri, în care vor fi depozitate containerele cu deşeuri. Fiecare cameră va conţine câte 192 de containere. Depozitul va avea un înveliş special ce trebuie să garanteze securitatea deşeurilor pe o perioadă de 300 de ani.
Zona de protecţie contra radiaţiilor, de trei kilometri în jurul centralei bulgare, nu se suprapune teritoriului României, spre deosebire de cea monitorizată, cu o rază de 30 de kilometri.
"Acest depozit [este destinat] deşeurilor cu activitate mică şi medie, respectiv radionucleizi de viaţă scurtă, generate pe perioada funcţionării şi dezafectării centralei de la Kozlodui, viitoarei centrale Belene şi din alte surse convenţionale - medicină, cercetare ştiinţifică, aplicaţii tehnice şi altele", se precizează în studiul de impact asupra mediului, aprobat de ministrul Nona Karadjova.
Experţii bulgari lucrează la proiectul "Radiana" din 2005. El se înscrie în strategia de rezolvare a problemei deşeurilor nucleare, elaborată în cad
