Guvernul se pregăteşte să vândă casele RAPPS. Nu ştim care este originea iniţiativei, dar putem bănui. În batalioanele succesive de oficiali post-traziţie, au existat mereu unii mai încăpăţânaţi şi mai lacomi care şi-ar fi dorit să nu mai plece din vilele frumoase ale burgheziei interbelice şi să rămână acolo cu titlu de proprietari. Dovadă că mulţi au şi refuzat să părăsească aceste case şi le-au locuit mult după ce nu mai aveau înalte funcţii publice, deci nu mai aveau dreptul.

Până acum însă lăcomia a fost ţinută în frâu de un obicei esenţial într-o societate cu valori măcar şi relativ stabile: salvarea aparenţelor. Guvernele provenite din FSN ale anilor 90 ţineau lista la secret şi se mergeau pe ideea că dacă se vorbeşte despre asta cât mai puţin sau deloc, problema e ca şi rezolvată. Oficialii CDR nu-şi puteau permite să se atingă de casele RAAPPS din moment ce strigaseră ani de zile împotriva foştilor lideri comunişti care le populau cum că ocupă proprietăţile altora. Guvernul Năstase controla tot ce mişcă, dar prea eram aproape de integrarea europeană ca să se facă ceva la vedere. Pentru ca în sfârşit în 2005, sub guvernul Tăriceanu să fie publicată în sfârşit în Monitorul Oficial lista imobilelor RAAPPS. O găsiţi la http://www.legestart.ro/Hotararea-60-2005-organizarea-functionarea-Regiei-Autonome-Administratia-Patrimoniului-Protocolului-Stat-(MTM3MTA4).htm. Sigur că prin 2008 şi unii oficiali liberali şi-ar fi dorit să rămână în casele construite cu gust, de arhitecţi cultivaţi şi minuţioşi, dar ar fi fost din cale-afară să le scoţi la vânzare pentru apropiaţi. Mai ales că ultimul secretar general al guvernului Tăriceanu, Ilie Bolojan demarase campania de scoatere din aceste case a celor care le ocupau abuziv.

Încercarea de a salva măcar aparenţele nu este însă una din calităţile guvernării PDL. Nelu-Ioan Botiş, fost ministru al muncii, cerce