Potrivit unei investigaţii a presei elene, forţa de muncă din Parlamentul grec e atât de supradimensionată, încât unii dintre angajaţi nici măcar nu se mai deranjează să vină la lucru, deoarece nu sunt destule locuri în birouri pentru toată lumea.

Există multe exemple privind risipa şi abuzurile de putere în rândul funcţionarilor publici din Grecia, printre care oficiali care îşi angajează soţiile şi manageri care plătesc facturi de peste 30.000 de euro pentru perdelele de la birou, scrie „New York Times", citând presa elenă.

În timp ce Europa vrea să vadă semne că economia Greciei e în curs de reformare, există din ce în ce mai multe semne de întrebare privind posibilităţile şi dorinţa grecilor de a reduce cheltuielile cu salariile, un element crucial în ţinerea cheltuielilor sub control suficient pentru a obţine finanţare internaţională în ritm continuu.

În această săptămână, determinarea guvernului va fi testată încă o dată. Două mari confederaţii sindicale au chemat la o grevă generală de 48 de ore, în timp un pachet de măsuri de austeritate va fi votat în Parlament. Una dintre măsuri prevede reducerea a 30.000 de joburi în sectorul public.

Unii experţi spun că Grecia ar putea face mari economii prin reducerea funcţionarilor publici, care reprezintă unul din cinci angajaţi din această ţară. Potrivit unor estimări, posturile din administraţia publică ar putea fi reduse cu o treime fără a afecta semnificativ serviciile. Deşi salariile au fost tăiate, guvernul nu a făcut încă niciun fel de disponibilizări.

Costuri politice

Principalul motiv este identic cu acela pentru care Grecia se află în acest impas, scrie „New York Times": administraţia de stat este, de fapt, o armată de oameni cu relaţii, construită de-a lungul mai multor decenii. Când vine vremea alegerilor, angajaţii de la stat devin activişti în campania electorală, iar ef