S-au împrietenit acum mai bine de 40 de ani # S-au certat violent în 2005 cînd Ion era preşedintele arbitrilor # S-au împăcat la solicitarea făcută pe patul de moarte de mentorul lor, George N. Gherghe # Acum, sînt în aceleaşi funcţii ca în 2005
"Nici un arbitru şi nici un membru al CCA nu va mai avea voie să poarte discuţii telefonice cu vreun conducător sau patron de club, indiferent de natura dialogului". Aceasta e una dintre regulile aduse de Ion Crăciunescu, noul şef al arbitrilor. "OK şi asta înseamnă că nici Crăciunescu nu mai are voie să vorbească la telefon cu Porumboiu?", a fost reacţia pe care probabil majoritatea oamenilor de fotbal au avut-o. Cum ar fi posibil ca doi oameni care se cunosc şi sînt prieteni încă dinaintea majoratului să respecte o interdicţie de comunicare impusă ca regulă chiar de unul dintre ei?
Răspunsul la întrebare stă în rîndurile care urmează, iar GSP încearcă să refacă azi traseul relaţiei celor doi, modul în care au ajuns prieteni, relaţia de patron-angajat în care s-au aflat la un moment dat, de ce precedentul mandat le-a dinamitat amiciţia, cum de s-au împăcat după acuzaţii violente şi de ce acum apar alte elemente de suspiciune.
Prietenia a fost înaintea arbitrajului
S-au născut în aceeaşi zi a aceluiaşi an 1950, însă gemeni au devenit pe la finalul anilor '60, cînd ambii erau fotbalişti şi nu arbitri. Unul, Crăciunescu era la lotul de juniori venit de la Craiova, celălalt, Porumboiu, era la lotul de juniori, venit de la Piteşti, deşi se născuse în Vaslui. S-a legat o prietenie înainte ca ei să devină arbitri, meserie care pînă la urmă le-a rupt amiciţia. Timp de peste 35 de ani aproape că au fost nedespărţiţi. Inclusiv la finala Champions League din 1995, cînd Crăciunescu s-a aflat la centru şi Porumboiu a fost rezervă.
Şi atunci, cum ar fi posibil ca începînd de azi, cei do
