Managerii Alro, cel mai mare consumator de electricitate din România, nu cred că reactoarele nucleare 3 şI 4 de la Cernavodă, un proiect de 4 miliarde de euro, se vor realiza vreodată.
Combinatul, care utilizează anual 3 TWh de energie, vrea să-şi asigure independenţa energetică şI are de gând să construiască o centrală pe gaze naturale de 255 MW la Tulcea, ceea ce i-ar asigura cam jumătate din energia necesară zilnic.
Pentru cealaltă jumătate, compania analizează împreună cu acţionarul său majoritar Vimetco o serie de alte proiecte, precum un grup de 500 MW realizat la Complexul Energetic Rovinari, proiect estimat la un miliard de euro.
Întrebat dacă Alro este interesată să participe la proiectul unităţilor nucleare de la Cernavodă în condiţiile în care statul caută investitori, Marian Năstase, directorul financiar al companiei, a răspuns negativ. "Acum şase ani am luat în considerare proiectul reactoarelor 3 şI 4; am renunţat pentru că am considerat că nu se vor înfăptui niciodată. Au trecut şase ani si iată...”, a afirmat reprezentantul companiei.
Unităţile atomice în cauză trebuiau să intre în funcţiune în 2014 şI 2015 potrivit Strategiei Energetice adoptate de Cabinetul Tăriceanu în 2007. Între timp România, care avea 20% prin Nuclearelectrica, a dorit 51% pe motiv că populaţia ar avea mai multă încredere atunci când statul deţine controlul. Au urmat alte negocieri, ceea ce a întârziat demararea proiectului cu un an. În final s-a ajuns la concluzia ca Nuclearelectrica să deţină 51%, iar grupurile energetice europene Enel, CEZ, RWE şI GdF SUEZ să aibă câte 9,15%, în vreme ce Iberdrola şI ArcelorMittal România să deţină 6,2%.
Însă din cauza crizei şI a pieţei energetice româneşti, proiectul a fost abandonat de către CEZ, RWE, GdF SUEZ şI Iberdrola, statul rămânând doar cu Enel şI ArcelorMittal.
Acum
