Din ce în ce mai mulţi specialişti din domeniul ener­ge­tic aleg să părăsească ţara în căutarea unor salarii mai mari, dar şi din cauza faptului că în ultimii 20 de ani investiţiile noi din acest sector strategic, în care ei ar fi putut să fie implicaţi, se pot număra pe degetele de la o mână.

În Strategia Energetică a României scrie negru pe alb că sectorul energetic având durata de viaţă depăşită, 31% dintre hidrocentrale trebuie să fie înlo­cuite, iar 60% din reţelele de distribuţie a energiei sau de transport al gazelor naturale sunt "expirate".

În locul unităţilor care funcţionează de zeci de ani, în care au fost formate generaţii de specialişti, nu a fost pus nimic nou în funcţiune.

Energia nucleară este şi ea un astfel de exemplu. Deşi ambele reactoare de la Cernavodă au intrat în ope­rare după 1989, la amândouă lucrările erau avan­sate încă înainte de Revoluţie. Astfel, incertitu­di­nile legate de realizarea unităţilor 3 şi 4 de la Cerna­vo­dă îi împing pe oamenii din industrie în pieţe pre­cum Marea Britanie unde lucrurile se mişcă mai repede.

Examenul reactoarelor 2 şi 4

"Atragerea investitorilor în reactoarele 3 şi 4 va fi un examen mai greu decât punerea în funcţiune a unităţilor 1 şi 2 de la Cernavodă. Am pierdut deja experienţa punerii în funcţiune a unor unităţi noi. Aveam 5.000 de specialişti în domeniul nuclear. Dacă nu ne mişcăm mai repede cu proiectul unităţilor 3 şi 4, riscăm să-i pierdem şi pe oamenii pe care-i mai avem", a spus Tu­dor Şerban, fost se­cre­tar de stat în Mi­nis­terul Economiei, actual con­si­lier personal al lui Ion Ariton.

Construcţia celui mai ambiţios proiect energetic al României, în valoare de 4 miliarde de euro, ar fi trebuit să înceapă în toamna anului trecut, dar după ce patru din cei şase investitori interesaţi au plecat din proiect, statul încearcă acum să găsească înlocuitori pentru că