Aparent paradoxal, in acest moment pare ca atat partidul aflat la guvernare, cat si cele mai importante din Opozitie aluneca si pierd procente cot la cot. PDL pentru prostiile nesfarsite pe care le face de aproape trei ani fara intrerupere, USL pentru lucrurile pe care nu le face si nu le spune. Doua esecuri, doua prostii, doi cai morti deja.
Pentru PDL, recesiunea si criza mondiala reprezinta o adevarata pleasca, pentru ca abia astfel isi fundamenteaza si masurile de austeritate si isi explica non-masurile de stimulare a economiei. Daca pentru restul lumii, ajustarile bugetare sunt considerate masuri de austeritate, pentru PDL taierile bugetare au reprezentat recunoasterea unei minciuni pe care nu o mai puteau acoperi. Criza le-a unificat pe toate intr-o singura stare nedefinita de haos, spaima si teroare fata de viitor.
Pentru USL, amuzant e ca aceeasi criza economica ar fi trebuit sa fie pleasca lor. Desi parea sa-i ajute, impreuna cu non-actiunile Guvernului, criza care pare sa fi revenit la nivel gobal mai degraba ii incurca acum pe cei din USL. Ce vor mai spune electoratului, in afara de mult prea uzata placa a lui "Jos Basescu!"?
Daca USL isi pierde rolul de alternativa, daca PDL reuseste sa induca si sa inoculeze ideea ca nimeni altcineva nu ar fi reusit mai mult si mai bine, nu pentru ca nu exista altii mai buni, ci pentru simplul motiv ca nu se poate mai bine, atunci alianta dintre PSD si PNL se poate rupe de la sine. Desigur, intotdeauna altcineva ar fi putut mai bine si mai mult, mai ales in Romania, unde guvernantii si-au demonstrat permanent incompetenta.
Insa introducerea unei idei in mentalul colectiv nu este totuna cu valoarea ei de adevar. De cele mai multe ori, e taman pe dos. Iar ideea ca nimeni altcineva nu ar fi reusit mai bine decat PDL in aceasta perioada incep sa cred ca isi castiga deja tot mai
