Joi începe Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor. Cu această ocazie va fi analizat fenomenul de îmbătrânire a populaţiei, creşterea gospodăriilor de persoane singure sau a familiilor monoparentale, făcându-se şI o evaluare a numărului şi structurii generaţiilor care convieţuiesc în cadrul familiei.
De asemenea, va fi analizată structura familiilor după numărul de copii şi cel al copiilor întreţinuţi, componenţa familiilor după relaţiile de rudenie sau parentale, statutul femeilor în cadrul familiei, fenomenul migraţiei, în special al migraţiei temporare, la muncă în străinătate şi altele.
“Trebuie să cunoaştem câţi suntem, care sunt modificările intervenite în structura populaţiei, condiţiile sociale, condiţiile de locuit, informaţiile referitoare la migraţia populaţiei, la migraţia internă, la migraţia externă”, a explicat Vergil Voineagu, preşedintele Institutului Naţional de Statistică.
Datele adunate în timpul recensământului populaţiei şI locuinţelor constituie o bază de informaţii ce caracterizează evoluţia în timp a familiilor, respectiv a gospodăriilor din ţara noastră, reprezentând un reper statistic în viitoarele politici de dezvoltare socio-economică a ţării. Fondurile destinate cercetării sunt de 193 de milioane de lei (circa 46 de milioane de euro).
Uniunea Europeană a stabilit ca în toate ţările membre această acţiune să se desfăşoare în acelaşi an, ceea ce oferă premisele comparabilităţii la nivel comunitar. Deoarece fiecare persoană înregistrată şi fiecare informaţie obţinută cu prilejul recensământului contează în fundamentarea programelor şi proiectelor de dezvoltare atât la nivelul UE, cât şi în plan naţional şi local, Recensămâtul este organizat sub sloganul “Pentru că fiecare contează”.
Voineagu a mai arătat că la acest recensământ datele sunt înregistrate pe libera declaraţie şi nu vor fi solicitate documente. Da