Cercetător la Consiliul European pentru Relaţii Externe, biroul de la Londra, Nicu Popescu vorbeşte despre restanţele Moldovei faţă de UE, dar şi despre „micii" paşi pe care i-am realizat în ultimul timp. Fostul consilier al premierului Vlad Filat spune că politicienii moldoveni trebuie să se ocupe mai mult de reforme, nu de scandaluri.
Cum se văd în capitalele europene scandalurile de la Chişinău şi epopeea alegerii preşedintelui ţării?
Partenerii externi, ca şi cetăţenii Moldovei, şi-ar fi dorit ca aceste dificultăţi să fie surmontate şi ca întreaga atenţie şi energie a clasei politice să se concentreze pe procesul de reforme şi modernizare a ţării. În Moldova s-a investit mult capital politic şi speranţe atât la Bruxelles, cât şi la Berlin sau Varsovia, dar există şi temerea că Moldova va repeta traiectoria Ucrainei din 2004-2009.
În Moldova s-a vorbit foarte mult despre summitul Parteneriatului Estic de la Varşovia, în care guvernanţii au pus mari speranţe, dar de la care nu ne-am ales cu nimic.
De cele mai multe ori summiturile, în special cele multilaterale, sunt nişte reuniuni care consfinţesc sau anunţă anumite progrese deja realizate şi convenite sau lansează alte iniţiative care pot deveni succese în viitor. Adevăratele progrese se realizaeză prin muncă asiduă, nu la summituri. Şi dacă vrem să înţelegem dinamica relaţiilor Moldova-Uniunea Europeană nu trebuie să ne uităm doar la acele doua zile de summit, din 29-30 septembrie, ci la câteva luni care au precedat reuniunea, şi lunile care urmează. Bunăoară, pe 16 septembrie, UE a publicat primul raport privind implementarea condiţiilor în urma cărora vom obţine liberalizarea vizelor. A fost un raport foarte pozitiv pentru Moldova, mult mai pozitiv decât cel pentru Ucraina. Un alt exemplu e că 4 octombrie Moldova a intrat, nu pe ultima sută de metri, ci pe ultimii zece metri în neg