În timp ce tendinţa istorică a Greciei pentru îndatorare ridicată este de notorietate, primul faliment fiind înregistrat în secolul al IV-lea i.e.n. şi urmat de altele la sfârşitul secolelor al XIX-lea şi al XX-lea, este mai puţin cunoscut că germanii au mai venit în ajutorul Atenei.
În 1849, regatul Bavaria din sudul Germaniei îşi pierdea răbdarea cu îndatoratul stat grec.
"Cu siguranţă nu vei vrea să-mi pierd cea mai mare parte a capitalului fiindcă am salvat Grecia. Nu ai putea plăti măcar dobânda la împrumut? Situaţia devine imposibilă pentru mama, fraţii şi surorile tale", îi scria regele Ludwig al Bavariei în aprilie 1849 fiului său Otto, care a devenit primul monarh al Greciei.
Unii bavarezi afirmă chiar că legăturile istorice au creat o empatie specială pentru problemele Greciei.
Partidul aflat la putere în Bavaria, Uniunea Social Creştină, parte a blocului conservator al cancelarului Angela Merkel, a adoptat o linie dură în actuala criză a datoriilor, cerându-le statelor care încalcă repetat regulile să părăsească zona euro. Pe de altă parte, însă, politicienii bavarezi au fost solidari cu Grecia, până acum statul cel mai puternic lovit de criză, afirmând că este o parte fundamentală a Uniunii Europene şi a unei istorii europene comune.
În secolul al XIX-lea, statul elen, proaspăt independent dar fără niciun ban, a fost finanţat de marile puteri europene -Franţa, Marea Britanie şi Rusia. Regele Ludwig al Bavariei a suplimentat aceste împrumuturi pentru a-şi ajuta fiul, după cum arată şi corespondenţa dintre cei doi membri ai familiei regale a Bavariei, citată de Reuters.
Otto a fost numit rege al Greciei în 1832, la vârsta de 17 ani, fără nicio calificare de a conduce decât faptul că era al doilea fiu, "de rezervă", al unei familii regale de importanţă mai redusă în Europa.
Marile Puteri cons
