Sectorul bancar european se află la răscruce în condiţiile în care liderii europeni se pregătesc să ia două decizii care pot afecta profund creditorii de pe continent. În primul rând, se lucrează la un plan de recapitalizare a băncilor, cel mai probabil tot cu banii contribuabililor. În al doilea rând, se vehiculează tot mai des ideea, împotriva căreia bancherii de top ai Europei lansează critici dure, ca băncile să accepte pierderi de până la 50% din valoarea obligaţiunilor elene pe care le deţin.
Acest al doilea scenariu ar putea determina o naţionalizare temporară a unora dintre băncile greceşti, potrivit unui reprezentant al BlackRock, companie care "cunoaşte" secretele sistemului bancar elen deoarece auditează portofoliile creditorilor şi caută soluţii pentru
a-i ajuta să recapete acces pe pieţele financiare, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.
Băncile elene, cei mai importanţi creditori ai Atenei, ar putea fi nevoite să acceseze fonduri de urgenţă de la stat deoarece ar raporta pierderi foarte mari dacă restructurarea datoriilor greceşti ar deveni mult mai agresivă, iar investitorii vor continua să îşi vândă participaţiile.
Băncile greceşti au pierdut în ultimul an 84% din capitalizare, adică aproape 20,5 mld. euro, au devenit dependente de Banca Centrală Europeană (BCE) pentru lichiditate şi se clatină tot mai puternic sub povara datoriilor suverane ale Greciei. De la sfârşitul lunii martie, când discuţiile privind datoriile Greciei au revenit în centrul atenţiei, cotaţiile băncilor greceşti au urmat un trend descrescător, iar căderile s-au accentuat în ultimele săptămâni, în condiţiile în care falimentul statului grec devine tot mai probabil.
În România sunt prezente şase bănci greceşti: National Bank of Greece (NBG) prin Banca Românească, EFG Eurobank Ergasias prin Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank, Agricult
