Ideea de corupţie în rândul funcţionarilor publici este deja adânc înrădăcinată în minţile românilor în general, şi ale constănţenilor, în particular. Cu informări aproape săptămânale trimise de procurorii constănţeni despre poliţişti prinşi de ofiţerii Anticorupţie cu mâna pe plicul cu şpagă sau despre indivizi duşi cu „ploconul" la organul de poliţie, constănţenii au ajuns să creadă că, în oraşul şi-n judeţul lor, sistemul MAI a fost practic sufocat de corupţie. Şi totuşi, lucrurile nu sunt întotdeauna chiar atât de negre, iar în Constanţa există şi poliţişti cinstiţi, la fel cum există şi cetăţeni oneşti. Pentru a face diferenţa între cele două categorii, ZIUA de Constanţa demarează, începând cu această ediţie, campania „Corupţia şi şpaga pe înţelesul tuturor", prin intermediul căreia vom prezenta detalii şi elemente importante în depistarea comportamentului funcţionarilor publici obişnuiţi „să primească". De asemenea, vom prezenta şi modul în care trebuie să reacţioneze un funcţionar la corupţie.

Conform celor stabilite de specialişti, „proba integrităţii trebuie să constituie un factor important în promovarea personalului, iar aprecierea acestui factor nu trebuie să se bazeze doar pe măsura în care individul şi-a păstrat reputaţia nepătată, ci şi pe faptul că a protejat, în mod activ integritatea unităţii / structurii prin iniţierea unor acţiuni împotriva celor care au oferit mită şi a funcţionarilor care au acceptat-o". Prin intermediul unui ghid special conceput, funcţionarilor li se atrage atenţia că nu au voie să primească ori să accepte promisiunea unor sume de bani sau bunuri pentru a îndeplini un act ce intră în atribuţiile lor de serviciu, pentru a întârzia îndeplinirea unui act ori pentru a îndeplini un act contrar. „De foarte multe ori cetăţenii sunt dispuşi să ofere sume de bani pentru a le fi rezolvate anumite cereri, pentru a fi serviţi cu înt