După o vară „plină“, incluzând deja tradiţionala participare în Festivalul de la Kufstein (Austria), apoi seria „dublă“ de spectacole în Festivalul de operă şi operetă din Parcul Rozelor, artiştii Operei din Timişoara şi-au reluat activitatea, deschizând stagiunea cu recenta producţie Adriana Lecouvreur de Cilea, beneficiind de această dată de prezenţa unei tinere soprane de la Belgrad – Dragana Radakovic, binecunoscută şi apreciată de public în precedentele apariţii în Tosca, Abigaille sau Aida. Frumoasă, cu un glas calitativ şi bine condus, egal în toate registrele, cu acut strălucitor, a conturat personajul principal cu siguranţă şi expresivitate, conferindu-i sensibilitate şi dramatism, relaţionându-se firesc cu partenerii care, de asemenea, au fost „la înălţime“. Pentru că, aşa cum s-a petrecut şi la premieră, tenorul Călin Brătescu a întrupat un credibil Maurizio, etalându-şi vocea robustă şi profesionalismul regăsit în maniera sa de cânt, în susţinerea permanentă a tensiunii interpretative. La rândul său, soprana Sorina Munteanu a reeditat succesul repurtat în rolul Principesei, timbrul unanim apreciat, temperamentul debordant şi incisivitatea sa punându-şi pregnant amprenta asupra eroinei pe care a creionat-o într-un binevenit contrast cu Adriana. La rândul său, baritonul Dan Patacă a fost un convingător Michonnet. În distribuţia stabilă s-au regăsit, la parametrii bine ştiuţi, cu voci bune şi mişcare adecvată, basul Octavian Vlaicu (Prinţul), tenorul Cristian Bălăşescu (Abatele), Crina Vezentan, Ramona Zaharia, Iulian Ioan Iosip, Adrian Borba, un grup agreabil, perfect integrat în spiritul personajelor şi al acţiunii care, în viziunea regizorului italian Mario de Carlo, „curge“ logic şi fluent, aşa cum ne-a obişnuit în fiecare din Publicitate tre operele montate pe scena timişoreană în ultimii ani, având şi avantajul că, semnând deopotrivă scenograf