Guvernul a aprobat în această săptămână Planul de management al Parcului Naţional Călimani, care vine să aşeze pe un făgaş normal planificarea tuturor activităţilor legate de această zonă pentru toţi deţinătorii şi administratorii de terenuri şi pentru toţi cei ce doresc să iniţieze şi să desfăşoare activităţi în acest areal protejat.

Parcul Naţional Călimani se întinde pe o suprafaţă totală de 24.041 hectare din care 6.800 de hectare pe pe teritoriul judeţului Mureş, parcul fiind întins pe 4 judeţe, Suceava, cea mai mare parte, Mureş, Harghita, zona Lacului Iezer şi Bistriţa, în vecinătatea Lacului Colibiţa.

Potrivit directorului Parcului Naţional Căliman, Basarab Bârlădeanu, noul cadru aduce un suflu nou în ce priveşte conservarea biodiversităţii, precum şi colaborarea cu comunităţile locale şi sprijinirea acestora, un rol deosebit avândul Consiliul Consultativ cu rolul de a oferi informaţii de la parc spre comunităţile locale şi invers. “Sunt foarte mulţi proprietari de terenuri în Parcul Naţional Călimani, au păşuni, terenuri forestiere, şi căutăm modalităţi să ajutăm comunităţile, pentru cei care au proprietăţi forestiere în zona de conservare şi protecţie integrală. Căutăm să ne implicăm pentru obţinerea acelor compensaţii, pentru că proprietarii care nu-şi pot exploata masa lemnoasă, să fie compensaţi în bani pentru foloasele care ar trebui să le obţină şi nu le-au obţinut. Se ştie că în zona de protecţie integrală, nu se desfăşoară nici un fel de lucrări, prin lege s-a stabilit că nu se pot face. Oamenii ar avea dreptul la anumite venituri din aceste suprafeţe de fond forestier, şi trebuie anumite compensaţii, care se dau pe baza cererilor formulate către Inspecţiile Teritoriale de Regim Silvic şi Vânătoare, cu avizul parcului. Noi confirmăm proprietarii că sunt în această zonă, au proprietatea în parc şi se întocmeşte o documentaţie care se î