Problemele învăţământului românesc, mai ales a celui din zona rurală sunt multiple, dar prin pasiune şi muncă există dascăli care reuşesc să se ridice deasupra neajunsurilor. Un astfel de om este Mărioara Negură sau Puşa.

Puşa este învăţătoare la Şcoala Generală din Corunca. Are în grija sa elevii de la clasele I-IV, secţia română, o mână de copii de toate culorile şi de toate etniile. La ea în clasă, unde în acelaşi timp elevul de I învaţă bastonaşele iar cel de a IV face la matematică, nu există nici români, nici maghiari, nici ţigani, numai copii. I-am vizitat şi i-am văzut în elementul lor. Aceşti copii nu vin la şcoală din obligaţie, provenind din familii modeste, chiar sărace. Tony s-a născut în Irlanda, abia vorbeşte româna dar îi umblă mintea. Trei copii din clasă nu au acte, teoretic şi juridic ei nu există, mamele lor nici nu ştiu să scrie pentru a-şi rezolva situaţia. Puşa îi primeşte pe toţi, are pentru fiecare un zâmbet, o vorbă bună, o felie de pâine cu zacuscă, sponsorizată de soţul ei. Sunt toţi curaţi, deştepţi şi frumoşi. Frecventează şcoala pentru că dacă nu trebuie să meargă cu părinţi la muncă, la şcoală găsesc multe din lucrurile esenţiale care acasă le lipsesc. „Prin tot ceea ce facem aparţinem acestei lumi. Existenţa noastră rămâne marcată prin ceea ce lăsăm în urma noastră, prin ceea ce am sădit, iar mlădiţele de azi vor ajunge cândva falnici stejari aceştia vor fi un semn că nu am fost doar trecători prin ea. Împlinirea şi mulţumirea noastră sufletească peste ani rămâne doar una: sărut mâna doamna învăţătoare”, ne-a spus aceasta despre misiunea sa. Dacă cunoaşteţi astfel de dascăli nu ezitaţi a ne scrie pe adresa redacţiei: redacţia@zi-de-zi.ro.

Problemele învăţământului românesc, mai ales a celui din zona rurală sunt multiple, dar prin pasiune şi muncă există dascăli care reuşesc să se ridice deasupra neajunsurilor. Un astfe