Liderii din Uniunea Europeana si-au stabilit drept termen limita data de 23 octombrie pentru a veni cu un nou set de propuneri pentru rezolvarea crizei datoriilor, care ameninta sa trimita zona euro intr-o recesiune adanca.
Dupa luni intregi de esecuri, politicienii par sa fi acceptat, in sfarsit, ceea ce multi economisti spun de mult timp: faptul ca evitarea unei intrari in incapacitate de plata nu este fezabila, sustine economistul Paul De Grauwe.
"Toata lumea este de acord, azi, ca Guvernul elen nu va fi capabil sa-si plateasca datoriile. Asa ca ar fi mai bine sa recunoastem acest lucru si sa incepem procesul de restructurare, iar acceptarea unor pierderi de catre banci si alti detinatori de obligatiuni ar usura aceasta povara", a explicat De Grauwe, citat de MSNBC.
Pierderile la care se refera economistul inseamna sa accepte mai putin de 100 de centi la euro. Insa intrebarea principala este: cat de mari ar trebui sa fie aceste pierderi asumate, pentru a stabiliza bugetul Greciei?
Initial, s-a crezut ca s-a gasit o solutie in luna iulie, cand liderii europeni si detinatorii de obligatiuni au fost de acord cu un schimb volutar cu obligatiuni cu un termen de maturitate mai indelungat, ceea ce ar forta bancile sa suporte pierderi de 20 la suta. Speranta lor era ca, astfel, se va evita definitia legala a intrarii in incapacitate de plata.
Totusi, trei luni mai tarziu, planul pare sa nu mai fie valabil, bancile sustinand ca au capital prea putin pentru a acoperi aceste pierderi, care, de fapt, s-ar ridica la 50 la suta. Iar, fara a avea acest capital, guvernele europene se tem ca vor fi nevoite sa intervina pentru a sustine financiar bancile. De exemplu, la inceputul lunii, Franta si Belgia au salvat banca Dexia, dupa ce pierderile i-au consumat intregul capital.
Fata in fata cu perspectiva injumat
