Descarcă fişierul ataşat
„A citi înseamnă a protesta”, spune scriitorul Mario Vargas Llosa, laureatul de anul trecut al Premiului Nobel. În Franţa, tocmai a apărut o mică broşură semnată Llosa, care ar trebui tradusă în toate ţările şi în toate limbile pământului: „Elogiul lecturii şi al ficţiunii”. O broşură de numai 48 de pagini, un eseu rar şi sublim despre importanţa lecturii, un text care a fost de altfel şi discursul său pronunţat anul trecut la Stockholm, când i s-a înmânat Premiul Nobel.
Matei Vişniec:
Într-un interviu acordat revistei Le Point, Mario Vargas Llosa spune: „Literatura este singurul mijloc operaţional pentru stăpânirea limbajului, iar limbajul este fundamental. El ne permite nu numai să ne exprimăm într-o manieră inteligentă, nuanţată, ci şi să ne organizăm gândirea. Limbajul este ceea ce ne structurează imaginaţia, sensibilitatea, emoţiile, pasiunile. Iar această bogăţie nu o putem acumula uitându-ne la televizor sau la filme. Romanul, poezia şi marile eseuri ne consolidează limbajul.”
Iată o opinie care merită reţinută într-un moment în care imaginea este în plină ofensivă şi încearcă deseori sa ia locul cuvântului. Modul în care tinerilor li se structurează limbajul mai este influenţat astăzi de ceva, şi anume de Internet, cu consecinţe care nu sunt dintre cele mai bune.
Dintr-un studiu publicat de revista Le Nouvel Observateur rezultă că internetul este pe cale de a ne modifica nu numai unele obiceiuri şi reflexe, ci pur şi simplu creierul. A apărut o generaţie de tineri, spun specialiştii, care nu se mai pot concentra pe o carte. Din când în când, ei trebuie să arunce o privire pe FaceBook sau pe twitter. Şi mai grav este faptul că unii nu mai fac nici un efort de memorizare, întrucât consideră că totul este deja stocat pe Google.
Iată că rasa umană se află în faţa unei noi etape a evoluţiei: memoria sa a
