Unul din cinci români activi are deschis cel puţin un depozit bancar. Suma medie economisită este de 100 de euro pe lună sau aproximativ 20% din salariul mediu pe economie.
Peste 80% din români economisesc în lei şi doar puţin peste 2% aleg să constituie depozite în mai multe monede pentru a se proteja de inflaţie sau de fluctuaţiile cursului valutar. Dar care este cea mai eficientă formă de economisire? Să ţinem banii doar în euro în perioadele în care inflaţia este mare? Să economisim doar în lei pentru că dobânzile la depozitele în euro au ajuns la niveluri extrem de mici?
Să constitui un depozit pe termen lung pentru a profita de o dobândă avantajoasă, ori unul pe termen scurt pentru că te aştepţi ca randamentele să mai crească? Toate variantele pot fi valabile, însă întotdeauna trebuie luat în calcul un factor fundamental: destinaţia finală a fondurilor economisite. Nu este totuna să strângi bani albi pentru zile negre cu a economisi pentru a cumpăra o maşină. Protecţia absolută împotriva inflaţiei nu este neapărat un argument covârşitor în favoarea depozitelor în euro sau dolari, la fel cum dobânzile mari la lei nu oferă neapărat satisfacţii pe măsură. Dacă economisim pentru a achita datoriile, de exemplu, ideal este ca moneda depozitului să urmeze structura datoriei.
Scopul justifică mijloacele
Dacă economisim pentru locuinţă, trebuie luat în seamă că preţurile pe piaţa imobiliară sunt calculate în euro, nu în lei. Majoritatea celor care au un depozit bancar (peste 69% potrivit Fondului de Garantare) pun bani deoparte pentru că se aşteaptă să vină vremuri mai grele. Cu alte cuvinte, ei strâng bani pentru eventualitatea în care le scad veniturile sau, mai grav, rămân fără un loc de muncă.
Destinaţia banilor economisiţi o reprezintă cheltuielile curente. Pentru produsele alimentare, în ciuda inflaţiei, mai avantajoasă este economis
