Una dintre cele mai importante instituţii introduse de Noul Cod Civil este cea privind „Respectul datorat fiinţei umane şi drepturilor ei inerente” Noţiunea de drepturi ale personalităţii apare în denumirea marginală a articolului 58. Alineatul (1) al acestui articol prevede că: „Orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiinţei umane, cum sunt viaţa, sănătatea, integritatea fizică şi psihică, demnitatea, intimitatea vieţii private, libertatea de conştiinţă, creaţia ştiinţifică, artistică, literară sau tehnică”. În categoria acestor drepturi este inclus şi dreptul la liberă exprimare. Astfel, “orice persoană are dreptul la libera exprimare. Exercitarea acestui drept nu poate fi restrânsă decât în cazurile în care atingerile sunt permise de lege sau de convenţiile şi pactele internaţionale privitoare la drepturile omului la care România este parte.” În strânsă legătură cu dreptul la libera exprimare, noul Cod reglementează dreptul la viaţă privată, astfel, “orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private. Nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni în viaţa intimă, personală sau de familie, nici în domiciliul, reşedinţa sau corespondenţa sa, fără consimţământul său, fără respectarea legii, a pactelor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.” Codul interzice utilizarea, în orice mod, a corespondenţei, manuscriselor sau a altor documente personale, precum şi a informaţiilor din viaţa privată a unei persoane, fără acordul acesteia ori fără respectarea limitelor legale.
Atingeri aduse vieţii private
Sunt considerate atingeri aduse vieţii private: intrarea sau rămânerea fără drept în locuinţă sau luarea din aceasta a oricărui obiect fără acordul celui care o ocupă în mod legal; interceptarea fără drept a unei convorbiri private, săvârşită prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea, în cunoştinţă de
