Primul recensământ realizat în România după standardele Eurostat începe oficial joi. Toate statele europene trebuie să-şi numere anul acesta cetăţenii. Bulgarii, germanii și englezii l-au organizat déjà, în timp ce România şi Ungaria îl fac în octombrie. Vasile Ghețău, directorul Institutului de Cercetări Demografice din cadrul Academiei Române, vorbeşte despre miza primului recensământ organizat după standarde europene.

Vasile Ghețău: Recensământul este în întregime racordat la standardele Comisiei Europene şi ale Eurostatului şi aduce câteva elemente noi. Unul dintre cele mai importante elemente este categoria de populaţie care se înregistrează la nivelul localităţilor şi implicit a ţării. Este vorba despre populaţia cu reşedinţa obişnuită într-o anumită localitate, un concept nou la noi.

Reşedinţa obişnuită înseamnă locul în care o persoană şi-a petrecut ultimele 12 luni. În multe cazuri, domiciliul coincide cu reşedinţa obişnuită, dar nu întotdeauna. În acelaşi context, persoanele plecate pentru o perioadă mai mare de 12 luni în ţară sau deopotrivă în străinătate nu fac parte din populaţia rezidentă obişnuită sau populaţia stabilă, cum se cheamă în documentele recensământului românesc. Cu alte cuvinte, persoanele plecate în străinătate pentru mai mult de 12 luni nu vor mai face parte din populaţia României.

Sunt două grupe de indicatori noi: pe de o parte, este vorba despre mai mulţi indicatori asupra migraţiei interne şi externe. În a treia grupă este vorba despre un număr de patru-cinci dizabilităţi – termenul folosit este dificultăţi în activităţi curente. Deci se înregistrează un număr de dizabilităţi şi gradul lor.

Rep.: Pe de altă parte, acest recensământ se face în toate statele membre. Modul în care se face el diferă de la un stat la altul. România a pledat pentru modelul clasic “uşă în uşă”, pe când alte state europene prefe