● Loverboy (România, 2011), de Cătălin Mitulescu.

Luca, personajul principal al celui de-al doilea film regizat de Cătălin Mitulescu, Loverboy (primul a fost Cum mi-am petrecut sfîrşitul lumii, apărut în 2006), e un băiat care recrutează fete pentru prostituţie (în străinătate), făcîndu-le mai întîi să se îndrăgostească de el. (Terenul lui de operare e judeţul Constanţa.) Jucat de George Piştereanu (bruta sensibilă din Eu cînd vreau să fluier, fluier – un film produs tot de Mitulescu, deşi regizat de Florin Şerban), Luca are un chip cu trăsături mai delicate decît ale tovarăşilor săi şi poate fi destul de tandru cu fetele, menţinîndu-şi totodată o anumită îmbufnare cu accente de cruzime (nu e genul care le vrăjeşte făcîndu-le să rîdă). Îmbufnarea asta îl părăseşte, dar numai pentru o secvenţă, două, imediat după ce face sex pentru prima dată cu Veli (Ada Condeescu, lansată tot în Eu cînd vreau să fluier, fluier), cînd, euforic ca un băieţandru (ceea ce şi este), începe să facă acrobaţii cu bicicleta şi să rînjească la soare cu un pisoi în braţe. Deşi nu cu mult mai articulată ca vorbitoare decît e Luca (Mitulescu, în calitate de dialoghist, are o predilecţie pentru poezia taciturnităţii), Veli e trează senzual, misterios-armonizată cu sine şi receptivă la energiile venite dinspre ceilalţi: e „specială“, dar oare suficient încît să dea peste cap mersul obişnuit al lucrurilor în lumea lui Luca? Mitulescu avea aici materie primă pentru o melodramă, dar, în locul unei evoluţii/escaladări clasice a conflictului dintre tineresc/curat şi corupt/corupător, el alege înăbuşirea acestuia. Posibilitatea unui viitor alternativ se întrevede scurt – cei doi copii fără căpătîi întemeindu-şi o familie într-o cocioabă de la marginea şoselei, lîngă un magazin-birt condus de un substitut de mamă (Clara Vodă) –, dar actul luării de decizii nu e dramatizat: nu au loc mari confr