Recensământul populaţiei şi locuinţelor începe azi în România, fiind programat să se desfăşoare până pe 31 octombrie.

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în urma recensământului se va extinde fondul de informaţii care caracterizează evoluţia în timp a familiilor, respectiv a gospodăriilor din ţara noastră. Astfel se va stabili un reper statistic în viitoarele politici de dezvoltare socio-economică a ţării.

Ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, împreună cu şefii principalelor instituţii publice implicate în organizarea recensământului au îndemnat populaţia să participe deschis la acest proces unic pentru România după aderarea la Uniunea Europeană.

UE a stabilit ca în toate ţările membre recensământul să se desfăşoare în acest an, ceea ce oferă premisele comparabilităţii datelor la nivel comunitar.

Reprezentanţii autorităţilor susţin că românii nu au de ce să se teamă de recensământul populaţiei şi locuinţelor, pentru că datele oferite de aceştia nu vor fi folosite împotriva lor.

Prin acest recensământ vor fi analizate: fenomenul de îmbătrânire a populaţiei; creşterea gospodăriilor de persoane singure sau a familiilor monoparentale; evaluarea numărului şi structurii generaţiilor care convieţuiesc în cadrul familiei; structura familiilor după numărul de copii şi cel al copiilor întreţinuţi; componenţa familiilor după relaţiile de rudenie sau parentale; statutul femeilor în cadrul familiei; fenomenul migraţiei, în special al migraţiei temporare, la muncă în străinătateşi altele.

De asemenea, printre datele care se declară la recensământ se numără şiapartenenţa etnică a cetăţenilor. Numeroase organizaţii civice le-au solicitat membrilor minorităţilor să-şi declare clar la recensământ apartenenţa etnică: maghiari, secui, ceangăi, saşi, romi etc.

La capitolul "