S-a mutat accentul de pe marii vinovați, pe vinovăția mică și colectivă. Discursul politic al puterii (primii ani în opoziție, evident) de la noi a fost centrat de vreun deceniu pe marii corupți, mogulii, oligarhii etc. De doi ani, criza si austeritatea au adus în prim-plan micul corupt. Păcatul de a fi sărac, de a cerși asistență socială, de a cerși pensie, de a avea subvenție la căldură.
Președintele vrea urgent noua lege a asistenței sociale care va vulnerabiliza și mai mult pătura cea mai instabilă. Pînă acum s-a lucrat la, să-i zicem, clasa de mijloc: noul cod, ordonanta 50 (relatia cu bancile), tăierile din salariile bugetarilor.
Veșnicul argument este posibila corupție din rîndul asistenței sociale. Și cine vă împiedică să vă faceți treaba și să controlați mai bine dosarele? Aceleași argumente au fost aplicate ridicol și după intrarea Noului Cod al Muncii în vigoare cînd trimiteau și inspectorii muncii și poliția pe diverse șantiere să vîneze zilieri. Noua lege e încă un argument de control polițienesc și învinuire din oficiu.
Aceeași obsesie anticorupție este afișată și cînd MAI propune noi reguli pentru proteste. Spun ‘afișată’ pentru că substratul este electoral. Tot electoral vor putea fi manevrate și mai ușor fondurile după noua lege a asistenței sociale. În proiectul MAI frica este ca românii să nu se viruseze cu gustul protestatar. IAr cine are chef de scandal e corupt.
Au dispărut marii corupți? Nu, dar acum ei sînt ’sistemici’. Te uiți la Bian sau la soții Bîrsan și-ți dai seama că oamenii au pierdut de foarte mult timp busola. Fac confuzii totale între servicii, cod de prietenie, lege. Aceste cazuri mai mult deznădăjduiesc pentru că sînt embleme ale generalului. Bian a fost pus de putere, putere care mai are sute de Biani în teritoriu. În loc de oligarhi, avem niște corupți semianonimi care mai mult te înfiorează cu ubicuitat