Cu ochiul liber, fără a mai fi nevoie de căutări în adâncuri sau în documentele istorice, poate fi văzută la Craiova vestita Brazda lui Novac, nume dat în Epoca Medievală unei fortificaţii militare romane, făcută din pământ, la graniţa de nord a Imperiului roman, în vremea Împăratului Constantin Cel Mare.
Un şanţ imens ce pleca de la Hinova, de lângă Drobeta Turnu Severin, trecea prin Craiova şi ajungea până aproape de Brăila, de 14 m lăţime şi trei metri adâncime, ce avea un val de pământ orientat spre sud. Arheologul Florin Ridiche povesteşte că, în cursul secolului IV, această graniţă a fost abandonată, iar în secolul VIII, când s-a format primul ţarat bulgar la sud de Dunăre, acesta îşi extinsese influenţa spre nord, până pe aliniamentul fostei graniţe romane.
Margine de ţarat
„Din punctul meu de vedere, şi cred că este o teorie în premieră, numele Craiovei vine de la krai, care înseamnă margine în slava veche, se află în strânsă legătură cu Brazda lui Novac. Zona de aici era ţinutul sau târgul de margine al ţaratului amintit. O teorie pe care o consider mai aproape de adevăr decât cea care menţionează numele Craiovei provenind de la kralj, care înseamnă rege, crai“, afirmă Ridiche.
În zona Craiovei, la nord de Centura de Nord a oraşului, mai precis între poligonul militar şi Staţiunea de cercetare Şimnic, pe o porţiune de 900 de metri este vizibilă Brazda lui Novac. Nefiind marcată, fără nicio plăcuţă de identificare, trece neobservată, căci foarte puţini sunt cei care ştiu ca valul de pământ, identificat în urma unor cercetări arheologice, în 2004, ascunde multă istorie. S-a păstrat, spun specialiştii, deoarece, terenul fiind în pantă, apele pluviale s-au scurs în vechiul şanţ şi l-au menţinut adânc.
O însemnare pe o plăcuţă, care să îl scoată în evidenţă ca obiectiv turistic, i-ar lămuri pe trecători,
