Franţa şi Germania au convenit să crească forţa impactului real al Fondului European pentru Stabilitate Financiară (EFSF) prin leveraging (efectul de pârghie) la 1.000 mld. euro, de la 440 mld. euro pentru a obţine mai multe resurse destinate combaterii crizei, a anunţat ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble, citat de publicaţia germană Financial Times Deutschland. Planul ar urma să fie anunţat în cadrul summitului liderilor europeni care va avea loc peste trei zile la Bruxelles, în contextul în care pieţele aşteaptă un remediu la criza datoriilor.

Dacă va fi extins la 1.000 mld. euro, EFSF ar câştiga flexibilitate în furnizarea de lichiditate guvernelor care au nevoie să-şi susţină băncile. Totuşi, fondul ar trebui să se apropie de 2.500 mld. euro pentru a constitui un creditor credibil de ultimă instanţă pentru ţări ca Spania sau Italia, potrivit estimărilor economistului-şef al Citigroup Willem Buiter, citat de The Wall Street Journal. Mai mult, atragerea de bani prin procedura de leveraging ar putea afecta ratingul "triplu-A" al fondului.

Concret, resursele proprii EFSF vor fi menţinute la 440 mld. euro, iar diferenţa va fi strânsă de la creditorii privaţi. Prin efectul de pârghie forţa fondului va creşte la 1.000 mld. euro. Cu alte cuvinte, statele nu vor fi constrânse să-şi majoreze contribuţiile la EFSF, iar creditele atrase de la creditorii privaţi vor fi garantate de Banca Centrală Europeană (BCE). Astfel, mecanismul euro­pean ar urma să funcţioneze după principiul "a ajuta mai mult fără a cheltui în plus", subliniază Le Figaro.

EFSF ar putea apoi garanta obli­ga­ţiunile guvernamentale ale statelor aflate în di­fi­cultate, precum a procedat deja cu Ir­landa, Grecia şi Portugalia. Totodată, fondul ar avea misiunea de a consolida siste­mul ban­car european. Franţa şi Germania au de­cis să recapitalizeze băncile care nu în­de­plines