200 de copii din localitatea Şerbăneşti fac ore în clădiri mai „în vârstă“ decât părinţii lor. Pereţi dărăpănaţi, duşumele roase de şoareci, ferestre bătute în cuie, puţine grade în clase.

Acesta este tabloul în care peste 200 de copii din satul Şerbăneşti învaţă zi de zi. Şcoala funcţionează în două clădiri care datează din anii ’60. De-a lungul timpului, puţine investiţii s-au făcut aici, iar acum construcţia stă să cadă peste elevi. Tavanele şi pereţii sunt coşcoviţi de la mucegai, podelele sunt mâncate de carii şi şoareci, ferestrele au fost bătute în cuie pentru a nu exista riscul ca ele să cadă peste copii, iar mobilierul este şi el vechi.

Încălzire în jurul sobei

Spaţiul este insuficient, cei 200 de elevi fiind îngrămădiţi în şase camere. Nici la capitolul încălzire nu sunt veşti bune. „Încălzirea se face cu lemne la sobe. Ne-am dori să fie încălzire centralizată“, a spus Ramona Burlacu, director. În toate încăperile se simte un miros pregnant de mucegai şi şoareci, iar aerisirea se poate face doar deschizând uşile pentru că ferestrele au fost blocate. „Nu se deschid pentru că sunt vechi, nu au fost reparate şi au fost bătute în cuie“, a declarat Doina Poenaru, educatoare. Nici condiţiile de igienă minimă nu sunt asigurate la şcoala din Şerbăneşti. Apa potabilă şi canalizarea lipsesc.

Toaletele sunt în curte, iar pentru a se spăla pe mâini, elevii se înghesuie la un bazin de cinci litri cu robinet. „Nu au altă alternativă“, continuă Ramona Burlacu. În aceste condiţii, până la declanşarea unui focar de boală la şcoala din Şerbăneşti mai este un pas. „Aş clasifica asta ca făcând parte dintr-un Ev Mediu foarte întunecat. Se pot transmite boli digestive, diareice, hepatita A, parazitozele intestinale pe care sunt convinsă că le au copiii de acolo. Se mai pot transmite bolile respiratorii, cele virale în special, afecţiuni ale pie