Din septembrie de când lumea financiară internaţională a intrat într-o nouă serie de turbulenţe accentuate, cursul leu/euro a atins de două ori pragul de 4,35 lei pentru un euro, însă imediat a dat înapoi.
În ultima perioadă cursul s-a consolidat totuşi deasupra cotei de 4,30 lei/euro, astfel că nu au mai fost înregistrate reveniri ale cotaţiilor sub acest nivel.
În ciuda impactului vizual/psihologic pe care îl are trecerea de la cursuri de 4,2 la 4,3 lei/euro, deprecierea leului în raport cu euro de-abia s-a apropiat de 3% în perioada amintită, în timp ce în cazul forintului maghiar s-a dus chiar spre 10%.
De asemenea, zlotul polonez a înregistrat şi deprecieri de peste 6% din cauza retragerilor de capital străin.
Dacă în cazul comparaţiei cu Ungaria evoluţia este explicabilă inclusiv prin faptul că ţara vecină este percepută drept semnificativ mai riscantă decât România, în cazul Poloniei mişcările de curs au fost determinate inclusiv de volumele mult mai mari de capital străin atrase de o piaţă financiară mult mai dezvoltată decât cea locală.
După cum au arătat ultimele date privind balanţa de plăţi externe a României, interesul investitorilor străini a fost foarte scăzut în iulie şi august, iar pe zona investiţiilor de portofoliu în ambele luni au fost consemnate ieşiri nete de capital.
În acelaşi timp, stabilitatea relativă a leului este explicată de dealeri şi prin intervenţii indirecte ale BNR, inclusiv decizia din septembrie de manţinere a dobânzii-cheie la 6,25% pe an fiind privită prin prisma politicii băncii centrale de a menţine o stabilitate a cursului care să nu arunce în aer portofoliile de credite în valută, predominante la nivelul pieţei.
"Noi am reuşit totuşi să ţinem leul la o depreciere care nu a depăşit 2%", a declarat ieri Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, citat de Mediafax.
În Polon