Spiritul Europei

Marţi 11 octombrie, Ateneul Român a găzduit a patra întîlnire din cadrul ciclului de conferinţe dedicate unor teme de actualitate spirituală. Primele trei au avut ca invitaţi pe: Gabriel Liiceanu şi Herta Müller, Andrei Pleşu şi Adam Michnik, Nicolae Manolescu şi Dorin Tudoran. De data aceasta, Horia-Roman Patapievici s-a aflat în dialog cu cardinalul italian Gianfranco Ravasi, aflat la Bucureşti spre a-şi lansa cartea Întrebări privitoare la credinţă, apărută de curînd la Humanitas. Convorbirea s-a petrecut, cum a declarat la început H.-R. Patapievici, sub semnul a trei valori: tradiţie, libertate şi comunitate. Concluzia întîlnirii: soarta civilizaţiei europene coincide cu soarta creştinismului, iar repudierea publică la care e supusă astăzi religia lui Hristos înseamnă două lucruri: că Europa e în declin şi că, spre a supravieţui, creştinii trebuie să facă ce au făcut la început: să coboare în catacombe. Bun cunoscător al culturii europene, Gianfranco Ravasi a lăsat impresia unui fin degustător al operei lui Cioran, Eugen Ionescu, Nietzsche sau Pascal. A fost o seară agreabilă în urma căreia publicul a rămas cu premoniţia pe care Georges Bernanos a rostit-o în urmă cu mai bine de jumătate de secol: „creştinismul a făcut Europa, creştinimul se destramă. Concluzia? Europa crapă.”

Strigăte în deşert

În OBSERVATOR CULTURAL nr. 338, din 13-19 octombrie, am citit două pagini (realizate de Mihai Plămădeală) care stau sub semnul unei interogaţii neliniştitoare: „Cine protejează zonele istorice protejate?”. Opiniile reproduse aici aparţin unor profesionişti ai acestui domeniu şi avertizează cât de dezastruoasă este situaţia conservării patrimoniului arhitectonic din Bucureşti. „Într-un oraş european civilizat, investitorul se orientează spre centru sau periferie în funcţie de o matematică simplă: fie mer