Curtea de Apel Bucureşti arată în motivarea deciziei de condamnare a lui Corneliu Iacobov că intenţia inculpaţilor din dosarul RAFO a fost aceea de a vinde, eludând legea, acţiunile acestei societăţi, iar contractele cu Metaleuroest nu au constituit decât paravanul de legalitate al acestei dorinţe, potrivit Mediafax.

Curtea de Apel Bucureşti arată că, "chiar dacă prima instanţă nu a răspuns în concret acuzaţiilor care atrag răspunderea penală a inculpaţilor, respectiv a existenţei cauzei ilicite ca element de valabilitate a contractelor", va analiza pe de o parte dacă într-adevăr susţinerile procurorilor sunt reale, justificate, în sensul că cele trei contracte au avut la bază o cauză ilicită, prohibită de lege, iar pe de altă parte dacă aceasta îmbracă forma ilicitului penal ori, aşa cum susţine instanţa fondului, poate atrage o altă formă de răspundere juridică.

Instanţa apreciază că un contract este încheiat în scopul de a asigura un câştig ambelor părţi, un avantaj patrimonial, iar reprezentanţii legali ai părţii care încheie un contract trebuie să acţioneze cu bună-credinţă pentru a-şi respecta mandatul ce le-a fost încredinţat şi în concordanţă cu interesele părţii pe care o reprezintă.

Astfel, Curtea de Apel Bucureşti reia starea de fapt şi arată că în 22 ianuarie 2003, între RAFO Oneşti - vânzător - reprezentată de Toader Găurean, director general şi administrator unic şi Metaleuroes - cumpărător - reprezentată de administrator, s-a încheiat contractul de vînzare-cumpărare privind cantitatea de 854,28 de tone benzină Euro 3 Premium, la preţul de 26.772.000.000 lei vechi.

Preţul integral trebuia achitat în termen de trei zile bancare de la data semnării contractului, iar vânzătorul îşi asuma obligaţia de a sigura cumpărătorul că va efectua livrările în termenele şi în condiţiile contractate, scop în care era prevăzută constituirea unei