Poarta va scurta la jumătate drumul turiştilor care aleg să intre în Cetate dinspre latura de nord a fortificaţiei. A fost redeschisă după 300 de ani, perioadă în care a fost ascunsă în spatele unor ziduri. Lucrările de restaurare sunt aproape finalizate.

Fortăreaţa de la Alba Iulia, în stil Vauban cu şapte bastioane, adică fortificaţii în formă de turn ce-i conferă forma stelară, a fost proiectată de arhitectul Italian Giovanni Morando Visconti. Însemnările care s-au păstrat arată că şase dintre porţile Cetăţii, de pe aşa numita „cale regală“, poartă amprenta arhitectului. Cât despre poarta a şaptea, situată pe latura de nord a fortificaţiei, nu se cunosc foarte multe detalii.

Închisă trei secole

Potrivit istoricilor, urmaşii arhitectrului italian, Josif Quadris şi Konrad Wonveiss, au fost cei care au renunţat la utilitatea Porţii a VII-a. Ca atare nu se ştie dacă a fost opera arhitectului italian, întrucât planul său iniţial a suferit mai multe modificări. „După 1717, urmaşii arhitectului care a întocmit planul de ridicare a Cetăţii au decis să renunţe la Poarta a VII-a. Practic, au prelungit elementele de fortificare: contragărzile şi urechile ravelinelor, tocmai pentru diminuarea spaţiilor. A fost închisă, însă, cu un zid de mică grosime, care putea fi cu uşurinţă dărâmat în caz de forţă majoră“, a spus Dan Anghel, istoric la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia.

Ampla lucrare de restaurare a şanţurilor Cetăţii, în valoare de 47,5 milioane de lei, a inclus şi redeschiderea Porţii a şaptea. Practic, a fost spart zidul cu care a fost închisă în urmă cu aproape trei secole.

Poartă cu funcţie administrativă

„Lucrările de valorificare a Porţii a VII-a sunt în derulare. Mai sunt de finalizat cele legate de utilităţi. Spre deosebire de celelalte este lipsită de elemente decorative. Imediat ce se vor fin