Despre Emil Boc s-a spus tot. De la calomniile cele mai ordinare pana la cele mai blande si intelegatoare cuvinte, toata aria de interpretare a fost cantata la capataiul sau. In ciuda lor, Boc a pasit mai departe. Si-a vazut de drum.
Nu stiu sa fi ramas vreo eticheta nelipita de fruntea premierului. Oricum a fost numit si orice s-a spus despre actiunile sale, pana de curand, am fost tentat sa cred ca reteta asta - cainii latra, caravana trece - va avea succes. Si, in ciuda masurilor de austeritate si saracirea constanta a romanilor, echipa Basescu - Boc va invinge in 2012.
Dupa ce am vazut cu totii ca, oricat ar fi taiat salariile, pensiile, subventiile si alocatiile, romanii tot nu isi exprima niciun fel de nemultumire, lasand senzatia ca totul este inca bine, oricum suportabil, mi-am spus ca toate vestile rele despre criza economica internationala nu vor avea decat rolul de pleasca pentru PDL si Guvernul lui Boc.
Pentru ca, daca totul merge prost in lume, daca acum si cele mai importante tari ale UE se gandesc sa adopte unele masuri de austeritate, atunci asta nu face decat sa sublinieze atitudinea vizionara si premergatoare a politicii practicate de Traian Basescu si executate de al sau Emil Boc.
Ca ei habar n-aveau, in general, de ce anume fac ce fac e alta poveste. Austeritatea lui Boc a fost implementata pentru ca eram deja in faliment, nu pentru ca astfel se incerca modernizarea sau reformarea statului.
Taierile lor bugetare incercau sa prelungeasca boala si sa amane moartea, nu sa restructureze economia si sa anuleze deficitele. Nepunand nimic in loc, singura lor politica au fost taierile, i.e. masurile de austeritate. Cu asa ceva nu salvezi nimic, ci amani doar colapsul.
Cand ma si gandeam ca recesiunea va actiona ca o pleasca pentru Boc si coalitia de guvernare, in sensul ca le va oferi
