Cum arată un duel al viorilor - în cazul nostru cel petrecut între 26 septembrie şi 6 octombrie în 6 oraşe din România - privit din interior spre exterior ?

S-au adunat pe scenă trei personalităţi artistice diferite, cu trei trasee diferite ale carierei, doi violonişti şi un pianist.

Cei doi violonişti nu reprezintă doar istoria viorilor lor celebre, viori pe care cântă în acest moment prin generozitatea unor susţinători privaţi sau publici ai culturii europene. Cei doi reprezintă două faţete ale unor istorii de viaţă, ale unor opţiuni diferite pentru a duce mai departe o vocaţie şi o misiune ce ascunde un efort pe care puţini dintre cei aflaţi în sala de concert îl pot intui.

Pe scenele din Tg. Mureş, Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Craiova au urcat simultan în aceasta toamnă trei muzicieni născuţi în România. Unul care a plecat din ţară şi continuă să trăiască şi să activeze în Europa, în calitate de profesor şi interpret, fiind la ora actuală concert-maestrul orchestrei Concertgebouw Amsterdam şi directorul artistic al Academiei Menuhin - Liviu Prunaru, un altul care a plecat pentru o perioadă şi apoi a revenit în ţară, fiind actualmente solist concertist al orchestrelor radio şi al filarmonicii din Braşov - Horia Mihail şi un al treilea care a părăsit România doar pentru perioade scurte, pentru cursuri, concursuri sau concerte, fiind acum profesor la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, cunoscut solist şi interpret de muzică de cameră - Gabriel Croitoru.

În turneul Duelul viorilor s-a încercat o abordare cât mai prietenoasă a publicului, în ideea că o vioară Stradivarius sau Guarneri, chiar dacă este o operă de artă de valoare semnificativă dacă ne raportăm la preţul ei în euro, rămâne în primul rând intermediarul emoţiilor ce leagă interpretul de public. Dacă în lume există câteva sute de Stradivarius şi câ