Unul dintre momentele sensibile ale recensământului 2011 este numărarea etnicilor rromi, care locuiesc de obicei în cartiere cu nume exotice.
De pildă, ţiganii de pe strada Burebista, din Braşov, l-au întâmpinat ieri-dimineaţă pe recenzorul Marian Constantinescu cu urarea „Bine aţi venit în Texas!". „Să aveţi pregătite buletinele şi actele. O să vă întreb câţi sunteţi, cum locuiţi, ce etnie aveţi şi ce religie", le-a explicat recenzorul. „Veniţi, veniţi! Că vă primim. Vă spunem că suntem rromi şi vorbim romani. Că doar ăsta e adevărul", au spus în cor doi bărbaţi care tăiau nişte lemne în faţa unei case. „Eu nu am mâncat, dom'le, nicio lebădă şi nici n-am omorât pe nimeni cu maşina! Eu sunt mândru că sunt rrom, dar nu-mi place când alţii ne bagă pe toţi în aceeaşi oală", adaugă Bodian Dezso.
„Noi, ţiganii, pe unde mergem, «muncim»"
Ştefan Gabor, un rrom de 55 de ani, spune recenzorului că are o fată şi un ginere plecaţi „la muncă" în Polonia şi că şi-a tras singur curentul electric de pe stâlp. „Fata e plecată pentru vreo două-trei luni, dar bărbatu-său e plecat de mai demult. Muncesc acolo, ce să facă? Că doar noi, ţiganii, pe unde mergem, «muncim»", spune râzând bărbatul, făcându-ne cu ochiul.
Gabor s-a declarat fără ezitare român de etnie, romă, vorbitor de limba romani şi de religie ortodoxă. De-o viaţă face cazane de ţuică din cupru şi se laudă că în anii '90 avea bani mai mulţi decât are acum Ioan Neculaie, cel mai bogat braşovean.
Maricel Cătălin Lupu este unul dintre cei opt recenzori rromi din Botoşani aleşi să-şi numere etnicii din oraş. A trecut printr-o selecţie drastică unde au contat „calitatea de om, pregătirea profesională şi cunoştinţele de limbă romanes". De profesie „secretar al etniei rrome", Maricel are pe „inventar" 100 de familii din Parcul Tineretului din Botoşani, cunoscut în oraş sub denumirea „Vietnam". Şi-a f
