În cursul lunii octombrie se desfășoară un recensământ al populației şi în Ungaria. Aici, evenimentul se repetă din zece în zece ani. Întrebările privind naționalitatea, limba maternă și religia constituie de fiecare dată subiecte sensibile. De data aceasta, reprezentanții minorităților au atras atenția asupra practicii recenzorilor de a „uita” să pună întrebările de mai sus, pe motiv că sunt voluntare și facultative, în timp ce Societatea pentru Libertățile Civice (TASZ) îşi exprimă rezerve serioase privind asigurarea anonimității, având în vedere legarea de adresa celor recenzați a datelor sensibile. În cazul unei interconectări a bazelor de date, aceștia ar putea fi cu ușurință identificați. Care este poziția minorității române în actualul recensământ, aflăm în cele ce urmează.

Corespondentul RFI la Budapesta, László Bihari:

După îndemnul Declară-te român și convinge-i și pe ceilalți români să o facă!, afișul editat de românii din Ungaria cu ocazia recensământului se încheie cu exclamația dramatică „Să nu fie secolul XXI veacul când românii din Ungaria au dispărut!”, adăugând ”Și de tine depinde viitorul românesc al localității în care trăiești!”, sau ”Și de tine depinde comunitatea românească din Ungaria!”.

Într-adevăr, la ultimul recensământ din 2001 s-au declarat români 7995 de persoane, cu 2745 mai puține decât la recensământul din 1990, în timp ce liderii românilor din Ungaria estimează numărul conaționalilor lor în țară la 50-60.000 de persoane. În săptămânalul Foaia românească, organ al românilor din Ungaria, Mihaela Bucin, șefa catedrei de limbă română la Institul Pedagogic din Seghedin, recunoaște că multe persoane în Ungaria sunt în dificultate atunci când li se pun întrebări privitoare la naționalitate, limbă maternă sau religie, evocând și faptul că recenzorii sunt înclinați uneori să uite să pună aceste întrebări, la care răspu