Libia se va confrunta cu instabilitate politică, provocată de tensiunile dintre militarii şi politicienii din cadrul Consiliului Naţional de Tranziţie. În plus, formarea a trei poli regionali de putere ar putea să ducă la noi confruntări, crede Gilles Paris, şeful secţiei internaţionale a jurnalului francez Le Monde. De la începutul războiului civil din Libia se creiona un scenariu de împărţire a ţării, în funcţie de trei forţe dominante: regiunea Tripoli, considerată un bastion al gadafismului, Cirenaica, provincia din Est cu capitala Benghazi şi regiunea din jurul oraşului Misrata. Nu se ştie cum vor evalua relaţiile dintre aceste trei nuclee de putere. O altă necunoscută în ecuaţia libiană sunt viitorii lideri ai ţării, pentru că actualii conducători ai puterii provizorii nu ar fi cei mai indicaţi să păstreze conducerea, consideră Paris. Pe de altă parte ca şi celelalte state arabe care şi-au înlăturat liderii autoritari, Libia ar putea să se confrunte cu o resurgenţă a islamismului multă vreme reprimat, fie că este vorba despre Fraţii musulmani, de salafişti, mai radicali sau de supravieţuitori ai grupurilor armate din Benghazi pe care Gaddafi le-a reprimat violent în anii ’90. Un alt factor care va conta mult în reconstrucţia ţării va fi relaţia noii puteri cu Franţa şi Marea Britanie, ţările care au fost motorul în lupta împotriva lui Gaddafi şi în legătură cu care experţii se aşteaptă să fie principalii beneficiari economici ai căderii liderului libian. Stop şi de la capăt „După moartea lui Gaddafi noua Libie trebuie să dovedească că este mai bună decât cea veche. Ţara începe de la zero: fără societate civilă, fără partide sau viaţă politică”, scrie Silke Mertins în cotidianul german Financial Times Deutschland. În opinia ei, Gaddafi le va lipsi până la urmă chiar şi revoluţionarilor pentru că el a fost duşmanul lor comun, şi, în ciuda tuturor, i-a ţinut împr