O echipă a Institutului Naţional de Statistică condusă de şeful instituţiei Vergil Voineagu a răspuns pe video întrebărilor cititorilor ZF legate de recensământ 2011 care a început ieri şi care reprezintă cea mai amplă cercetare statistică din istoria de 150 de ani a INS.
Un lucru trebuie spus clar, susţin reprezentanţii INS: datele culese în timpul recensământului nu vor fi oferite altor instituţii, organelor fiscale sau de justiţie, de pildă, şi nici nu urmăresc să cuantifice "averea" vreunei persoane pentru că dacă ţi se cer date despre locuinţă, ţi se cer doar despre locuinţa (proprietate sau închiriată) în care stai şi atât, nu şi despre celelalte şapte-zece pe care le-ai putea avea.
Nu se pune nicio întrebare legată de bani, nu se solicită informaţii legate de chirii, nimeni nu trebuie să aibă temerea că ar putea să-şi piardă moştenirea sau cetăţenia, arată Silvia Pisică, director al Direcţiei Statisticii Pieţei Muncii. În schimb, vom avea informaţii foarte preţioase. De pildă, acum nu ştim exact câţi români sunt în afara graniţelor, dar vom afla în urma acestui recensământ. Din această perspectivă, rezultatul lui ar putea reconfigura politicile publice ale administraţiei şi politica companiilor, spune Vergil Voineagu.
Nu în ultimul rând, datele vor fi esenţiale pentru investitori şi mediul de afaceri pentru că, înainte de a-ţi face un plan de afaceri ai nevoie de informaţii cât mai apropiate de realitate, arată el.
Recensământul se organizează anul acesta în toate ţările Uniunii Europene. De nu se poate răspunde şi on-line?
"Nu suntem pregătiţi. Chiar dacă copiii folosesc smartphone-uri şi tablete, infrastructura noastră nu este pregătită pentru un asemenea proces online", admite Gheorghe Vaida, director general IT în cadrul INS.
Referendumul a debutat ieri şi odată cu el şi primele nelămuriri sau nemulţumiri din partea pop
