Biografia istoricului literar, folcloristului, cărturarului şi epistolografului G.T. Kirileanu (1872–1960), cu adevărat excepţională, a fost riguros cercetată de Constantin Bostan (n. 1944), care, după un lung şi anevoios travaliu, a izbutit să-i restituie întreaga operă1 în condiţii filologice ireproşabile.

E necesar să precizez că toate, dar absolut toate contribuţiile de istorie literară, de folclor şi de istorie culturală ale lui G. T. Kirileanu conţin materiale inedite, fie din bogata sa bibliotecă, fie din Biblioteca Academiei Române sau din Arhivele Statului.

Întregirile pe care le-a adus, în timp, la opera lui Ion Creangă şi Mihai Eminescu sunt fundamentale şi, desigur, demne de a fi uzitate cu încredere.

Epistolele pe care le-a scris şi le-a trimis confraţilor şi unora dintre contemporanii săi se constituie în excelente surse de informaţii biografice, bibliografice sau de altă natură şi, astfel, toate, contribuie la redescoperirea imaginii cărturarului de la Piatra-Neamţ.

Literatura sa epistolară, diversă şi imensă, din care s-a publicat2 doar un fragment, se impune a fi cercetată, adunată, adnotată şi restituită în întregime spre a constata, încă o dată, virtuţile şi fascinaţia comunicării.

Cele trei epistole, necunoscute până acum, sunt trimise profesorului şi bizantinologului Demostene Russo (1869–1938), unul dintre autenticii săi prieteni şi conţin preţioase ştiri despre pregătirea şi restituirea integrală a operei3 lui Ion Creangă în celebra Fundaţie Regală pentru Literatură şi Artă.

Impresionează prin francheţea confesiunii, prin mărturiile despre contemporani şi, mai ales, prin observaţiile de ordin social, politic şi moral pe care nu ezită să şi le exprime în chip atât de firesc.

Piatra-N[eamţ],

8 sept[embrie] 1937

Mult iubite domnule Russo, Întorcându-mă zilele trecut